Nongrata

O femeie a murit, pe mainile nepricepute ale doctorilor dintr-un spital de provincie, inainte de a apuca sa traiasca bucuria nasterii unui prunc. In aceeasi zi, in alt spital, alta femeie a crezut ca va da nastere unui copil, care s-a dovedit o ditamai tumora de sapte kilograme. „Mama” a fost salvata de medici pentru ca a ajuns, printr-o intamplare norocoasa, la spital. Si, poate, pentru ca a avut zile. Undeva, in Moldova, o femeie a intrat in cartea recordurilor triste, suferind sapte stopuri cardiace in ambulanta care o plimba de la un spital la altul, pentru ca „nu era de competenta” nici unuia. Cazurile vin la nici o luna de la nenorocirea care i s-a intamplat, la 13 iulie, pacientului mutilat de doctorul Ciomu. Si, din pacate pentru sistemul nostru sanitar, ce include si somitati de talie mondiala, ce si-ar gasi urgent loc in orice spital cu pretentii din lume, toate tind sa generalizeze parerea ca avem de-a face cu o lume a doctorilor incompetenti care casapesc pacienti nevinovati.
In popor se zice despre un amarat care moare inainte de termen ca „n-a avut zile”, daca la capataiul lui ajunge mai repede popa decat doctorul. La stirile din ziua de azi se vorbeste tot mai des despre „culpa medicala”, „neglijenta”, „lipsa de profesionalism”, „nepasare”. Toate sunt atribute ale doctorilor moderni, care spre deosebire de felcerii de odinioara nu mai au scuza nestiintei.
Cazurile mediatizate in ultimele zile readuc in discutie slaba pregatire si chiar nepasarea medicilor, dar si lipsa de educatie a pacientilor, care ajung la medic cand e prea tarziu. In locul unor masuri ferme pentru indreptarea sistemului, autoritatile se pierd in scuze sia explicatii. Ca romanii nu au educatie si nu vin periodic la medic, ca sa faca preventie, in loc de tratament. Ca (tot) romanii nu au traditie in procesele de mal praxis, adica nu ne-am dovedit pana acum procesomania la adresa doctorilor care, alaturi de profesori si preoti, au fost la mare cinste, si mai sunt totusi, in popor. Ca, raportate la cele cinci milioane de internari, cate s-au inregistrat anul trecut in toata tara, cazurile de culpa medicala n-ar fi, chipurile, asa de multe cum ar reiesi din mediatizarea excesiva. Cum ar spune cineva, toate scuzele responsabililor cu reformarea sistemului nu fac decat sa arunce vina tot asupra… mortului.
Daca-l luam de la origine, raul incepe insa cu sistemul de invatamant. Cine intra inainte la medicina era deja toba de carte si se batea cu zeci de candidati pe un loc. Acum nu numai ca nu se mai bate cu nimeni, dar locurile la facultatile (private sau de stat) de medicina se ocupa pe baza completarii unei grile, ca sa nu se streseze prea mult candidatul sa invete in care parte a corpului e… penisul omului. Mai departe, ca sa intre in sistem, daca nu reuseste sa treaca nici de grilele puse in calea rezidentiatului, proaspatul absolvent de medicina are de ales intre a da spaga ca sa ramana in tara, intr-un spital, de preferinta in Capitala, unde spaga se recupereaza mai repede, sau sa plece din tara. Varianta a doua este, din pacate pentru noi, pacientii, rezervata celor capabili, pentru ca afara viata oamenilor nu este lasata pe mainile oricarui purtator de patalama de doctor.
Ca sa nu fim acuzati ca suntem rau-voitori, sa recunoastem, totusi, ca exista si medici tineri care si-au batut capul, invatand pe Internet sa faca operatii de exceptie pe aparate pe care nu-i invatase nimeni ca se poate. La ce le-a folosit? Au scapat mai multe femei de bisturiul ginecologilor, operandu-le de chisturi ovariene prin alte metode decat cele clasice, atragandu-si astfel blamul colegilor mai varstnici, lasati fara obiectul muncii.
Cand nu sunt pasionati de meserie, ci preocupati doar de capatuiala, doctorii nostri lasa oamenii sa moara din nepasare, ii omoara cu zile, din nestiinta, sau ii mutileaza pe viata, in accese de „ceata pe creier”. Cu o asemenea carte de vizita, de ce sa mai invinovatim romanul ca nu vine sa faca preventie? Pai, cu ce inima sa mai vina un barbat la doctor, fara sa se intrebe daca mai ramane intreg dupa operatie? Cum sa fie incurajata o femeie sa-si faca teste periodice de depistare a cancerului, daca atunci cand ajunge la medic este tratata astfel incat sa se lipseasca? Nu e mai putin adevarat ca multi dintre conationalii nostri n-au auzit ca s-au “inventat” apa si sapunul, darmite de analizele medicale ce ar trebui facute anual.
Un drum cu transportul in comun pe timp de vara echivaleaza cu un raport despre consumul de sapun si pasta de dinti pe cap de locuitor. Romancelor li s-a dus buhul de frumoase, dar la un concurs de selectie pentru manechine un specialist din strainatate a fost uimit de problemele stomatologice grave ce le faceau respingatoare pe frumoasele noastre. Romania continua sa ocupe locuri fruntase la mortalitatea generata de boli care in strainatate au fost demult eradicate, numai pentru ca acolo medicul de familie isi ia rolul in serios si sta pe capul pacientului pana cand acesta isi face toate controalele cerute de lege. De fapt, democratia prost inteleasa in Romania a facut ca si in domeniul sanatatii sa nu se mai respecte nici o regula. Purtatori de boli venerice grave sunt „pierduti din vedere“ de sistemul prea tolerant. Bolnavii psihic sunt lasati in seama comunitatii sau in voia sortii, chiar daca reprezinta un pericol si pentru ei, si pentru vecini, deoarece sistemul este incapabil sa-i spitalizeze. Daca vrei totusi sa respecti regulile si sa platesti asigurarea, te trezesti prins intr-un hatis birocratic, ce nu face decat sa ucida din fasa orice dorinta de corectitudine. Daca ai ghinionul sa te imbolnavesti la sfarsit de luna, doctorul te trimite sa-ti faci analizele pe bani (desi ai dreptul la ele gratuit) la laboratorul privat, ca la stat s-au terminat reactivii, iar la farmacie ti-ar da medicamente compensate, dar tocmai s-a terminat „plafonul“.
Intr-un asemenea sistem sanitar cangrenat, masurile luate de autoritati au efectul – scuzati expresia – unei frectii la un picior de lemn. De la 15 august medicamentele vor fi compensate cu 90 la suta pentru pensionari. Si, daca nu ne imbolnavim prea multi, poate ca, de la anul, vom beneficia cu totii de aceasta fantastica compensare. Daca pana atunci scapam teferi si nu incapem pe mainile vreunui purtator de parafa care are un acces inexplicabil de neprofesionalism exact cand pune stetoscopul pe noi. Altfel, sa ne dea Dumnezeu sanatate si zile, ca tara e plina de doctori pe grile.

Sursa: curierulnational.ro