Nongrata

Şapte la sută dintre profesori recunosc că au acceptat şpaga

Studenţii şi profesorii lor consideră că administratorii de cămin şi secretarele sunt cele mai corupte persoane din sistemul universitar românesc, iar lectorii şi asistenţii sunt cei mai integri. În universităţile de stat, dar şi în cele private, corupţia este răspândită foarte mult, cred trei sferturi dintre studenţi, însă doar jumătate dintre ei cred că există corupţie în universităţile sau în facultăţile în care studiază.

Mai mult de jumătate dintre studenţi – 55% – recunosc că le dau bani, cadouri sau protocoale profesorilor lor, de obicei pentru a obţine note mai mari sau pentru a trece un examen.

O treime dintre profesori – 34% – cred că există studenţi care dau o mică şpagă profesorilor, însă doar 7% dintre aceştia recunosc că au acceptat „atenţia” studenţilor. În principal, studenţii spun că li s-a cerut sau au dat bani pentru a obţine un loc în cămin, o notă mai bună la examen sau pentru a trece un examen.

Situaţii de corupţie există şi între profesori: 61% dintre ei spun că sarcinile de lucru sunt distribuite inechitabil, 59% spun că la concursurile pe post „se ştie” pentru cine este postul şi, cel mai adesea, nu se mai înscrie altcineva, iar 47% consideră că seminariile şi cursurile sunt distribuite inechitabil.

Un sfert dintre studenţii români habar nu au ce înseamnă o bursă Erasmus, iar 30% dintre cei care merg la o bursă în afară nu ştiu cum se echivalează creditele.

Cine sunt profesorii şi studenţii români?

54% dintre profesorii universitari sunt bărbaţi, iar 46% sunt femei. Cei mai mulţi dintre ei au între 30 şi 34 ani şi sunt urmaţi de cei care au între 35 şi 39 ani. Patru din zece profesori mai au cel puţin un loc de muncă în afara universităţii.

De asemenea, 81% dintre profesori cred despre studenţii lor că vin slab pregătiţi din liceu. Profesorii cred că este bine să termini o facultate pentru a reuşi în viaţă, dar studenţii cred că este bine să ai şi relaţii pentru a reuşi în viaţă, la terminarea facultăţii.

62% dintre studenţii români sunt fete şi doar 5-8% provin din mediul rural, marea majoritate fiind celibatari. Aproape un sfert dintre studenţi au un loc de muncă, la care petrec, în medie, 32 de ore pe săptămână.

Pentru viitor, aproape jumătate dintre studenţi vor să se stabilească în altă ţară şi să urmeze stagii de studii în afara ţării. Studenţii îşi aleg opţionalele la facultate pentru că pot obţine mai uşor creditele de care au nevoie  şi note mai mari. Ei ar vrea să fie evaluaţi printr-un singur examen, la sfârşitul semestrului.

În timp ce 70% dintre profesori consideră că învăţământul superior românesc este la fel de bun ca acela din Europa de Vest, doar 59% dintre studenţi au aceeaşi părere.

Cu toate acestea, doar 20% dintre români au studii superioare, iar populaţia este slab educată, în comparaţie cu media europeană. 40% dintre profesori consideră că universităţile nu se bucură de o autonomie universitară reală şi că Ministerul Educaţiei deţine încă un control prea mare asupra universităţilor.

Studiul „Sistemul universitar românesc – Opiniile cadrelor didactice şi ale studenţilor” a fost realizat de Fundaţia Soros România, în perioada 25 aprilie-8 mai şi a fost prezentat, ieri, presei. La cele două sondaje au răspuns 1.007 profesori şi 1.171 studenţi din mai multe universităţi. Intervievaţii nu şi-au scris numele pe chestionarele aplicate.

90% dintre studenţii de la universităţile de stat şi 80% dintre cei de la particular intenţionează să urmeze cursuri de master. Jumătate dintre masteranzi consideră că învaţă lucruri noi, însă la unele cursuri repetă materiile din cei trei ani de facultate. Studenţii consideră că doctoratul este considerat încă a fi destinat doar vârfurilor.

Sursa: gandul.info