Nongrata » Medici neseriosi

Spaga pentru medici reprezinta 0,3% din PIB. Peste jumatate dintre romani le dau bani sau cadouri doctorilor pentru ca acestia le cer

admin — Wed, 03 Jun 2009 09:03:31 +0000

Pacientii romani, dar si companiile farmaceutice din tara, le dau anual, doctorilor, spaga in valoare de 360 de milioane de dolari, ceea ce reprezinta 0,3% din produsul intern brut. Peste 50 la suta dintre romani dau spaga inainte de prescrierea tratamentului sau de interventia chirurgicala, si nu din proprie initiativa, ci pentru ca asa li se cere, arata un studiu realizat de firma de consultanta Legicon si Institutul de sondaje CURS, publicat de ziarul Adevarul. Presedintele Camerei Federative a Medicilor, Dan Peretianu, a declarat, insa, la Realitatea Tv, ca, in cazul in care am imparti 360 de milioane de dolari la toti medicii din sistemul de stat, am constata ca spaga pe care o primesc acestia este doar “un mizilic”.

Cele mai mari “tarife” sunt la chirurgie

Valoarea medie a “atentiilor” oferite doctorilor este de aproximativ 5 euro pentru un medic de familie, de 12 euro pentru medicul ambulator si in jur de 51 de euro pentru medicii din spitale.

Odata ajuns in spital, spaga difera in functie de specializarea medicului. Cele mai mari tarife sunt, de departe, cele de la Chirurgie. Un medic de la chirurgie infantila primeste, in medie, o atentie de 1.100 de lei, unul de la chirurgie ortopedica – 348 lei si de la chirurgie cardiovasculara – 300 de lei.

Spaga pentru doctori, “un mizilic”

Presedintele Camerei Federative a Medicilor, Dan Peretianu, a declarat, insa, la Realitatea Tv, ca spaga din sistemul sanitar ar trebui sa poarte numele de ciubuc, iar suma prezentata de sondajul Legicon si CURS, impartita la toti medicii din sistemul sanitar de stat, reprezinta doar “un mizilic”.

Masuri pentru stoparea coruptiei

Medicii primesc bani din sistemul public pe servicii pe care nu le efectueaza si prescriu medicamente scumpe, fara a exista o evaluare constanta a impactului asupra sanatatii pacientilor, sustine Bogdan Lazarescu, directorul Legicon. Potrivit acestuia, lipsa unui control al prestatiilor medicilor, dar si salariile mici ale personalului din sistem favorizeaza popularizarea spagii si a coruptiei.

Directorul Legicon sustine ca fenomenul coruptiei ar putea fi stopat printr-o serie de masuri precum: introducerea coplatii (pacientul suporta o parte din costul serviciului medical), definitivarea protocoalelor terapeutice (care stabilesc zilele de spitalizare si tratamentul specific unei boli) si introducerea termenului de „frauda” in legea privind exercitarea profesiei de medic. Coplata este acceptata deja in mai multe tari ale Uniunii Europene, printre care Franta, Belgia si Irlanda.

Sursa: hotnews.ro

Spaga la doctori trebuie transformata in plata legala

admin — Wed, 03 Jun 2009 09:01:26 +0000

Sistemul medical din Romania este corupt si neperformant. Aceasta este concluzia comisarului european pentru sanatate, Andrula Vasiliu (foto), care considera ca solutia ar fi sa platim o parte din analize sau consultatii.

Prezenta in Romania pentru a evalua sistemul de sanatate, comisarul european spune ca mita trebuie uitata in sistem.

“Am auzit ca este un obicei sa platesti doctorul. Ei bine, obiceiurile trebuie sa se schimbe”, a spus Andrula Vasiliu.

Printre solutiile propuse de comisar ar fi atragerea de fonduri de la Uniunea Europeana, care sa fie directionate in sistemul sanitar, si plata unei sume de bani, dar la vedere, atunci cand mergem la medic. De altfel si ministrul roman al Sanatatii a propus introducerea sistemului de co-plata.

“Daca trebuie sa plateasca, trebuie sa o faca oficial, nu printr-un plic secret. Asta trebuie sa se oprească. Coruptia din sistem trebuie sa inceteze”, a mai spus Andrula Vasiliu.

Solutia romaneasca: in doua saptamani, spitalele trec in subordinea autoritatilor locale

Ministrul Internelor, Dan Nica, a declarat ca unele ministere au demarat procedurile pe linia descentralizarii, iar in doua saptamani spitalele vor trece in subordinea autoritatilor locale.

“Am facut pasi importanti pentru ca termenul de 60 de zile sa fie indeplinit si am constantat ca sunt ministere care au evoluat foarte mult pe linia descentralizarii. Ministerul Sanatatii, care are are toate actele normative pregatite, intra in dezbatere publica si in doua saptamani spitalele vor trece in subordinea autoritatilor locale, asa cum sunt ele finantate, fie Consilii Locale, fie Consilii Judetene”, a declarat Dan Nica.

Potrivit autoritatilor, descentralizarea sistemului sanitar nu vizeaza spitalele judetene, ci numai pe cele mici, cu profil clinic sau ambulatoriu.

A doua etapa, trecerea spitalelor mari in subordinea admistratiei locale, se va face numai dupa evaluare proiectului pilot care va fi pus in aplicare, anul acesta in Capitala.

Proiectul pilot prevede intrarea in administrarea Primariei Bucuresti a 18 spitale, mai putin cele de urgenta.

Pana la 1 ianuarie 2010, Guvernul va aproba lista tuturor unitatilor sanitare cu paturi care vor trece la comunitatile locale, in functie de rezultatele proiectului-pilot.

Nica a mai spus ca descentralizarea vizeaza si domeniul Educatiei, Culturii, Tineretului si Sportului, Muncii.

Sursa: baniinostri.ro

Doamna doctor a luat spaga! Nu stia ca i se organizeaza un flagrant!

admin — Wed, 03 Jun 2009 08:59:53 +0000

Un doctor pediatru, angajat la spitalul judetean din Giurgiu, este acuzat de bunica unui copil de 6 ani ca nu s-a ocupat de acesta pana nu a primit 200 de lei. Ghinion. Banii erau marcati, iar medicului i s-a organizat un flagrant. Asa s-a terminat marti dimineata inca unul din miile de cazuri de luare de mita, devenite o traditie in spitalele din Romania. Cea care i-a dat banii doctoritei este bunica unui baiatel de 6 ani. Femeia s-a suparat pentru ca, spune ea, in decurs de patru zile ar fi trebuit sa dea spaga de doua ori.

Medicul neaga toate aceste acuzatii. Femeia a fost audiata, iar procurorii au decis sa o retina pentru 24 de ore. Colegii ei sunt uimiti de aceasta poveste. Spun ca pana acum a avut o conduita ireprosabila.

In ciuda laudelor primite, medicul a fost arestat prevenitiv acum 15 ani intr-un dosar de trafic de copii. Ulterior, doctorita a fost scoasa de sub urmarirea penala. Joi va ajunge in fata judecatorului cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile.

Vezi filmul: stirileprotv.ro

Spaga la doctor: 700 de lei operatia, 200 anestezia

admin — Wed, 03 Jun 2009 08:57:39 +0000

Mărunţişuri zilnice – clisma 5 lei, plosca 3 lei, 2-3 lei injecţia, 2 lei compresa proaspătă. Plicul trebuie să fie curat, neted şi să nu aibă vreun colţ îndoit.

Anestezistul e mai al dracu decât doctorul, el te adoarme pentru operaţie, el te învie după, cu o pălmuţă uşoară peste obraz. Viaţa ta e în mâinile lui, dacă te împunge greşit cu acul, nu te mai trezeşte nici o armată de doctori. Cu el începe şi se termină totul. D-aia e musai să aibă şi el plicul lui”. Până să se interneze la Spitalul CFR 2 din Bucureşti, bolnava Gabi habar n-avea că trebuie să pregătească un plic şi pentru anestezist.
În salon, de abia a deschis gura să întrebe cum merge „piaţa”, că toate pacientele s-au şi îngrămădit la patul ei. „Banii pentru anestezist trebuie pregătiţi întotdeauna primii. Apoi, doctoriţa de te operează poate o să zică la început nu, dar tu nu trebuie să o asculţi, te ţii după ea.

Dacă vezi că i-e frică, laşi plicul pe masă şi pleci repede. Vezi că ăsta trebuie să fie curat şi neted, să nu aibă nici un colţ îndoit”, a sfătuit-o tanti Anişoara, bucureşteancă obişnuită cu doctorii Spitalului CFR. „Sau poţi să i-l pui într-o cutie de bomboane, dacă o vezi că nu se aruncă din prima să ia. Dar să faci cumva să înţeleagă că banii sunt acolo”, sare o însoţitoare. La ea, la Caracal, aşa face lumea. „Dai cât vrei tu, n-o să găseşti nici un doctor să-ţi zică: mie să-mi dai atât. Le e frică”.

Cum scapi al doilea plic, din prea multă fericire

După o zi întreagă de brainstorming prin saloane, Gabi a decis. Operaţia ei pentru neoplasm pe uter n-ar trebui să facă mai mult de 350 de lei. La care se adaugă „mărunţişurile”: încă 200 de lei pentru anestezist şi tot atât pentru doctorul de „mâna a doua” care o supraveghează după operaţie. Acum, stă ca pe ghimpi cum să facă să dea banii, că i-e ruşine. I-a sortat cu grijă pe plicuri, fiecare doctor cu plicul lui. Trebuie să fie cu ochii în patru să nu le încurce, că de asta depinde viaţa ei. „Cum ar veni, să nu nimeresc în buzunarul anestezistului ce ar trebui să ajungă în al doamnei chirurg”, ne explică. Şi asta nu e tot. A împărţit pe căprării şi banii pentru următoarele zece zile, cât va mai sta în spital după operaţie.

Clisma 5 lei, un schimbat de bandaje 5 lei, încă 3 lei pentru infirmiera cu plosca, tot atâta pentru schimbarea aşternutului, 2-3 lei pentru o injecţie, 2 lei pentru o compresă proaspătă… dacă i se schimbă cearceaful de două ori pe zi, de fiecare dată plăteşte. „Dar doctoriţa asta a mea e tare de treabă, dacă vine un bătrân la operaţie, ea nu-i ia bani aşa, direct. Îi cere mai întâi talonul de pensie şi dacă vede că are pensie mică, îi ia mai puţin”, zice Gabi. Tanti Anişoara a nimerit la un doctor tare posac, nici nu-i vine să-i dea plicul. „Nu scoate o vorbă, lucrează aşa, pe muteşte. M-a operat la maţe şi i-am dat 5 milioane. La final, să vezi surpriză, mi-a aruncat nepăsător un: «şi să ştii că n-ai cancer». Aşa de fericită am fost, că i-am mai pus pe masă încă 2 milioane”, povesteşte ea.

La Colţea, „piaţa” se face afară, pe băncuţe

La Colţea, piaţa se face afară, în curte, departe de halatele albe. Câţiva bătrâni fără voce, abia scăpaţi de tumori, gesticulează de pe băncuţe. Are fiecare câte un tub înfipt în gât şi explică prin semne cât i-a costat operaţia. „Io (şi omul se loveşte cu palma peste piept) – şase milioane la chirurg (arată pe degete)”, zice un bunic venit tocmai din Teleorman. Vecinul de bancă mai pune un deget. „Io, şapte”. Apoi le încrucişează. „Adică plus”, ne traduce un pacient venit la analize. Reuşeşte să-i citească pe buze: „Zice aşa. Plus 2 milioane anestezistul, plus tot atât doctorul de mâna a doua, plus asistenta şi infirmiera”. Pensionarul Bărbulescu, îmbrăcat în pijama cu dungi, spune că aşteaptă să se opereze de un „abces mare de tot”.

Din cauza lui, de trei luni îi atârnă falca într-o parte. A ieşit ieri la băncuţe cu întrebarea „cât, cât”, şi a aflat: abcesul ăsta trebuie să bată pe la 300 de lei. E speriat, suma i se pare cam mică, dacă doctorul nu-l drege bine? Ar mai plusa el, dar nu-i vine să intre de acum în banii pentru lemnele de iarnă. Iar la buticul Colţei, mâncarea are preţ de staţiune – 2, 5 lei pâinea, 7 lei kilul de banane. Dar e vreun doctor aici care cere bani de la obraz? „Nu, Doamne fereşte, doctorii sunt cum îi înveţi, cât le dai, atâta iau. Dacă le dau un sac de bani, un sac iau”, spune pacientul Tase. La cabinetul de la parter al unei doctoriţe oncolog, trei bolnave se conversează: „Doamna doctor e aşa amabilă, ia oricât pentru consultaţii, nu face nazuri. Dai cât poţi, şi 50 de roni sunt buni. Indiferent că dai sau nu, doctorul te tratează oricum la fel”. Suma o spun tare, fără pic de sfială.

„Pe doctori, cum îi înveţi, aşa îi ai”

La Municipal, anestezistul ia jumate din cât ia şi chirurgul: 300 de lei. Asta, la o operaţie nu prea complicată, să zicem pentru o proteză la şold. Dar sunt şi pacienţi care n-ar da un leu la doctor, în ruptul capului. Tanti Mioara de pe Şoseaua Viilor a venit la doctor cu bagajele după ea, să se interneze. Bate pe la uşile medicilor de azi dimineaţă, cu traista de plastic în mână. Şi-a pus acolo un sandviş, sticluţa cu apă, lenjeria, o pătură, că poate alea de la spital or fi rupte, prosop, săpun, periuţă şi căciula de bumbac, să n-o tragă curentul la noapte.

Acum aşteaptă de o oră la Consultaţii Medicale. „Da’ nu vor, dom’le, să mă interneze şi pace! Şi am vreo cinci boli la inimă. Cică sunt boli cronice şi pot să le duc şi de acasă. Nu, n-am dat nici un leu până acum, că am trecut prin cinci mâini de doctori. Cum să le dau la fiecare? Pe ăştia, cum îi înveţi, aşa îi ai. Am şi eu doctoriţa mea, în cartier, la Filaret. Nici ăsteia nu i-am dat niciodată un ban, că nu cere. Îi duc numai aşa, câte o floare. Da’ ştii, mereu altă floare, una de sezon…”

„Doctorul meu nu scoate o vorbă, lucrează aşa, pe muteşte. M-a operat la maţe şi i-am dat 5 milioane. La final, să vezi surpriză, mi-a aruncat nepăsător un: «şi să ştii că n-ai cancer». Aşa de fericită am fost, că i-am mai pus pe masă încă 2 milioane” – tanti Anişoara, pacientă la Spitalul CFR 2 din Bucureşti”

Sursa: gandul.info

Doctori pe grile si pacienti fara zile

admin — Wed, 03 Jun 2009 08:54:11 +0000

O femeie a murit, pe mainile nepricepute ale doctorilor dintr-un spital de provincie, inainte de a apuca sa traiasca bucuria nasterii unui prunc. In aceeasi zi, in alt spital, alta femeie a crezut ca va da nastere unui copil, care s-a dovedit o ditamai tumora de sapte kilograme. „Mama” a fost salvata de medici pentru ca a ajuns, printr-o intamplare norocoasa, la spital. Si, poate, pentru ca a avut zile. Undeva, in Moldova, o femeie a intrat in cartea recordurilor triste, suferind sapte stopuri cardiace in ambulanta care o plimba de la un spital la altul, pentru ca „nu era de competenta” nici unuia. Cazurile vin la nici o luna de la nenorocirea care i s-a intamplat, la 13 iulie, pacientului mutilat de doctorul Ciomu. Si, din pacate pentru sistemul nostru sanitar, ce include si somitati de talie mondiala, ce si-ar gasi urgent loc in orice spital cu pretentii din lume, toate tind sa generalizeze parerea ca avem de-a face cu o lume a doctorilor incompetenti care casapesc pacienti nevinovati.
In popor se zice despre un amarat care moare inainte de termen ca „n-a avut zile”, daca la capataiul lui ajunge mai repede popa decat doctorul. La stirile din ziua de azi se vorbeste tot mai des despre „culpa medicala”, „neglijenta”, „lipsa de profesionalism”, „nepasare”. Toate sunt atribute ale doctorilor moderni, care spre deosebire de felcerii de odinioara nu mai au scuza nestiintei.
Cazurile mediatizate in ultimele zile readuc in discutie slaba pregatire si chiar nepasarea medicilor, dar si lipsa de educatie a pacientilor, care ajung la medic cand e prea tarziu. In locul unor masuri ferme pentru indreptarea sistemului, autoritatile se pierd in scuze sia explicatii. Ca romanii nu au educatie si nu vin periodic la medic, ca sa faca preventie, in loc de tratament. Ca (tot) romanii nu au traditie in procesele de mal praxis, adica nu ne-am dovedit pana acum procesomania la adresa doctorilor care, alaturi de profesori si preoti, au fost la mare cinste, si mai sunt totusi, in popor. Ca, raportate la cele cinci milioane de internari, cate s-au inregistrat anul trecut in toata tara, cazurile de culpa medicala n-ar fi, chipurile, asa de multe cum ar reiesi din mediatizarea excesiva. Cum ar spune cineva, toate scuzele responsabililor cu reformarea sistemului nu fac decat sa arunce vina tot asupra… mortului.
Daca-l luam de la origine, raul incepe insa cu sistemul de invatamant. Cine intra inainte la medicina era deja toba de carte si se batea cu zeci de candidati pe un loc. Acum nu numai ca nu se mai bate cu nimeni, dar locurile la facultatile (private sau de stat) de medicina se ocupa pe baza completarii unei grile, ca sa nu se streseze prea mult candidatul sa invete in care parte a corpului e… penisul omului. Mai departe, ca sa intre in sistem, daca nu reuseste sa treaca nici de grilele puse in calea rezidentiatului, proaspatul absolvent de medicina are de ales intre a da spaga ca sa ramana in tara, intr-un spital, de preferinta in Capitala, unde spaga se recupereaza mai repede, sau sa plece din tara. Varianta a doua este, din pacate pentru noi, pacientii, rezervata celor capabili, pentru ca afara viata oamenilor nu este lasata pe mainile oricarui purtator de patalama de doctor.
Ca sa nu fim acuzati ca suntem rau-voitori, sa recunoastem, totusi, ca exista si medici tineri care si-au batut capul, invatand pe Internet sa faca operatii de exceptie pe aparate pe care nu-i invatase nimeni ca se poate. La ce le-a folosit? Au scapat mai multe femei de bisturiul ginecologilor, operandu-le de chisturi ovariene prin alte metode decat cele clasice, atragandu-si astfel blamul colegilor mai varstnici, lasati fara obiectul muncii.
Cand nu sunt pasionati de meserie, ci preocupati doar de capatuiala, doctorii nostri lasa oamenii sa moara din nepasare, ii omoara cu zile, din nestiinta, sau ii mutileaza pe viata, in accese de „ceata pe creier”. Cu o asemenea carte de vizita, de ce sa mai invinovatim romanul ca nu vine sa faca preventie? Pai, cu ce inima sa mai vina un barbat la doctor, fara sa se intrebe daca mai ramane intreg dupa operatie? Cum sa fie incurajata o femeie sa-si faca teste periodice de depistare a cancerului, daca atunci cand ajunge la medic este tratata astfel incat sa se lipseasca? Nu e mai putin adevarat ca multi dintre conationalii nostri n-au auzit ca s-au “inventat” apa si sapunul, darmite de analizele medicale ce ar trebui facute anual.
Un drum cu transportul in comun pe timp de vara echivaleaza cu un raport despre consumul de sapun si pasta de dinti pe cap de locuitor. Romancelor li s-a dus buhul de frumoase, dar la un concurs de selectie pentru manechine un specialist din strainatate a fost uimit de problemele stomatologice grave ce le faceau respingatoare pe frumoasele noastre. Romania continua sa ocupe locuri fruntase la mortalitatea generata de boli care in strainatate au fost demult eradicate, numai pentru ca acolo medicul de familie isi ia rolul in serios si sta pe capul pacientului pana cand acesta isi face toate controalele cerute de lege. De fapt, democratia prost inteleasa in Romania a facut ca si in domeniul sanatatii sa nu se mai respecte nici o regula. Purtatori de boli venerice grave sunt „pierduti din vedere“ de sistemul prea tolerant. Bolnavii psihic sunt lasati in seama comunitatii sau in voia sortii, chiar daca reprezinta un pericol si pentru ei, si pentru vecini, deoarece sistemul este incapabil sa-i spitalizeze. Daca vrei totusi sa respecti regulile si sa platesti asigurarea, te trezesti prins intr-un hatis birocratic, ce nu face decat sa ucida din fasa orice dorinta de corectitudine. Daca ai ghinionul sa te imbolnavesti la sfarsit de luna, doctorul te trimite sa-ti faci analizele pe bani (desi ai dreptul la ele gratuit) la laboratorul privat, ca la stat s-au terminat reactivii, iar la farmacie ti-ar da medicamente compensate, dar tocmai s-a terminat „plafonul“.
Intr-un asemenea sistem sanitar cangrenat, masurile luate de autoritati au efectul – scuzati expresia – unei frectii la un picior de lemn. De la 15 august medicamentele vor fi compensate cu 90 la suta pentru pensionari. Si, daca nu ne imbolnavim prea multi, poate ca, de la anul, vom beneficia cu totii de aceasta fantastica compensare. Daca pana atunci scapam teferi si nu incapem pe mainile vreunui purtator de parafa care are un acces inexplicabil de neprofesionalism exact cand pune stetoscopul pe noi. Altfel, sa ne dea Dumnezeu sanatate si zile, ca tara e plina de doctori pe grile.

Sursa: curierulnational.ro

Colegiul Medicilor vrea sa reglementeze spaga pentru medici

admin — Wed, 03 Jun 2009 08:50:53 +0000

Reprezentantii Colegiului Medicilor sunt de parere ca Ministerul Sanatatii trebuie sa reglementeze problema cadourilor oferite de pacienti medicilor. Legea Drepturilor Pacientului nu interzice acordarea atentiilor catre cadrele medicale, dar nici nu include norme care sa stabileasca in ce pot consta aceste atentii.

Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor, sustine ca in mai multe tari cota acestei atentii a fost reglementata. De exemplu, in Scotia, spune acesta, suma maxima care se poate oferi la Salvare este de 15 euro. Acesta anunta ca, daca Ministerul Sanatatii va dori dezbaterea acestei chestiuni, Colegiul Medicilor se va implica si va veni cu masuri concrete.

Din 2003, exista o lege a drepturilor pacientilor, care aminteste de “atentia” care poate fi acordata medicilor, dar nu precizeaza care este valoarea acesteia sau circumstantele in care poate fi acordata.

Efectele acestei legi insa nu se vad. Dintr-un studiu al Ministerului Sanatatii, in cadrul unui proiect al Bancii Mondiale, reiese ca 42% dintre romanii care au ajuns in spitale le-au dat medicilor bani din proprie initiativa. 55 la suta au procedat in acelasi fel cu asistentele.

Este adevarat ca uneori pacientii au fost fortati sa fie generosi, pentru ca altfel erau amenintati cu amanarea interventiei sau chiar refuzarea asistentei medicale.

Legea spune ca avem dreptul sa stim ce riscuri implica un tratament sau altul ori neefectuarea acestora. De asemnea, avem dreptul si la opinia altui medic, chiar din alt spital. La iesirea din spital trebuie sa ni se dea un rezumat al intregului tratament, pe care sa il poata consulta ulterior si un alt medic.

Personalul medical nu are dreptul sa ceara, sa conditioneze sau sa preseze. Pacientul are insa dreptul sa faca donatii, conform legii. In caz contrar, exista sanctiuni de la disciplinar, la penal, informeaza The Money Channel.

Sursa: romanialibera.ro

Sapte cadre medicale de la Spitalul Judetean de Urgenta din Slatina au fost demise. Colegiul Medicilor crede ca ministerul a luat decizii pripite

admin — Wed, 03 Jun 2009 08:46:45 +0000

Anchete peste anchete la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina, unde un pacient a fost lăsat să moară de către medici fără să i se acorde vreun ajutor. Sancţiunile luate de Ministerul Sănătăţii au nemulţumit cadrele medicale din spital, dar şi pe reprezentanţii Colegiului Medicilor care spun că ministerul a luat decizii pripite. Medici cărora nu le pasă de pacienţi şi care se acuză reciproc. Autorităţi care au luat, de această dată, măsuri. Dincolo de toate, un om suferind, nebăgat în seamă, plimbat dintr-o secţie în alta, care s-a stins sub privirile celor care ar fi trebuit să îl îngrijească. Aşa arată o parte a sistemului medical românesc. Cea care se vede, de două zile, din uşa Spitalului de Urgenţă din Slatina.

Reacţia oficială a fost foarte dură. Şase medici şi o asistentă au fost demişi, alte cadre medicale au fost sancţionate. Pe de altă parte, asistenta care a stat lângă bărbat până la ultima suflare ar putea fi decorată cu Ordinul Meritul Sanitar.

Plimbat nejustificat între spitale, tratat cu superficialitate, fără măsuri de resuscitare, fişa medicală a fost modificată, sunt principalele acuzaţii care li se aduc celor şapte cadre medicale din Slatina.

MARILENA MADAN, director interimar ASP Olt
FLORIAN DUMITRESCU, manager Spitalul Judeţean Slatina
ION BRĂTOI, director medical Spitalul Judeţean Slatina
ECATERINA BUZĂU, coordonator UPU Spitalul Judeţean Slatina
CORNEL FULGA, medic de gardă UPU Spitalul Judeţean Slatina
ANIŞOARA PĂUN, asistent-şef UPU Spitalul Judeţean Slatina
DORU PÎRVU, medic Secţia boli interne Spitalul Judeţean Slatina

Ancheta de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina rupe în două lumea medicală din România.

Medicii şi reprezentanţii lor s-au împărţit în două tabere care disecă deciziile luate de Ministerul Sănătăţii. Demiterea celor implicaţi nemulţumeşte atât Colegiul Medicilor din România cât şi cadrele medicale sancţionate pentru superficialitate.

Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor, a declarat, la Realitatea TV, că ancheta în cazul medicului Cornel Fulga “a început în procedură de urgenţă”. Acesta a spus că, în scurt timp, Colegiul Medicilor va deschide o anchetă care “nu se va încheia în două ore”, şi că speră ca, într-o săptămână, să publice raportul final cu privire la vinovăţia medicilor, pe care îl vor face public.

De asemenea, Vasile Astărăstoaie a spus că urmează să fie făcută o anchetă cu privire la modul în care s-a efectuat ancheta administrativă desfăşurată de Ministerul Sănătăţii.

“Am nişte responsabilităţi şi ţin la profesia medicală şi la corpul medical. Cine va fi vinovat va fi pedepsit”, a încheiat preşedintele Colegiului Medicilor.

Daniela Bartoş, fostul ministru al Sănătăţii, a declarat că demiterea doctorului Cornel Fulga nu a fost tocmai “soluţia ideală” şi că, mai degrabă, ar fi trebuit ca doctorului să-i fi fost luată specialitatea şi să fi fost obligat să facă secondariatul. “Dacă-l dau afară, cu siguranţă îşi va recăpăta, în instanţă, dreptul de practică şi va lucra la fel pentru că el nu ştie să facă altfel”, a conchis aceasta.

Bărbatul de 63 de ani a murit în urmă cu două zile pe holul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Slatina. Timp de 4 ore, a fost plimbat între două spitale şi trei secţii.

Medicii legişti au constatat că moartea a survenit după un infarct miocardic acut. Autorităţile spun că bărbatul trebuia să primească îngrijiri medicale în cel mult 10 minute de la sosirea ambulanţei la spital.

“Toate acţiunile care s-au făcut cu acest pacient arată că a fost o neglijenţă extrem de gravă”, consideră subsecretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat.

Unele cadre medicale pedepsite ameninţă că vor contesta demiterile la tribunal.

Unitatea de primiri urgenţe din Slatina a fost trecută, temporar, în subordinea departamentului similar de la Craiova. Ministrul Sănătăţii a anunţat că echipele de control vor verifica săptămâna aceasta întreaga activitate din spital.

Sursa: realitatea.net