La concursul de titularizare de miercuri, unii dintre cei care ar putea fi viitorii dascali ai Romaniei au fost eliminati din concurs, dupa ce au fost prinsi cu fituici sau cu dispozitive complicate.

Rezultatele din 2009 vorbesc de la sine: aproape jumatate dintre candidati n-au reusit sa treaca.

Din nefericire pentru unii, un aparat special a dat in vileag cativa trisori, care la anul ar putea foarte bine chiar sa devina dascali in Galati. Unul vrea sa se faca invatator, celalalt – profesor de informatica. Le-a stricat insa socotelile inspectorul scolar care a stiut ca nu arunca banii daca plateste 50 de euro pe aparatul care depisteaza dispozitivele de tip hands-free.

Si in Brasov sau Bucuresti mai multi candidati au fost eliminati din sali dupa astfel de episoade. Cei care au ramas in concurs se bat pentru posturile de invatatori, profesori de limba romana, de educatie fizica sau maistri.

Iar cele mai putin cautate catedre sunt cele de educator, profesor de informatica sau de limba germana. Nu doar cei care au fost prinsi la copiat au venit nepregatiti la examen.

Din cei aproape 50.000 care s-au inscris special pentru posturile de titulari, aproape 20% s-au razgandit in ultima clipa si nu au mai venit deloc.

Altii au parasit sala, sub diverse pretexte, dupa ce au vazut subiectele. Au preferat astfel sa lase foaia goala, sa figureze la final ca absenti si sa scape astfel de rusinea unei note mici.

Rezultatele le vor afla vineri. Cei care nu vor reusi sa ia cel putin nota sapte, nu au dreptul la un post titularizabil, insa pot deveni suplinitori daca au luat macar nota cinci.

sursa: stirileprotv

Preşedintele a afirmat că menirea unei universităţi europene nu este de a găsi locuri de muncă studenţilor săi, aşa cum se practica până în ’89. “Universitatea nu este un oficiu de plasare a forţei de muncă.”, a rostit şeful statului.

“În multe cazuri, diploma rămâne un petec de hârtie fără legătură cu ceea ce fac absolvenţii când se angajează. Un filolog, care ajunge să vândă telefoane sau un economist, care culege fructe, nu valorează investiţia care a făcut-o în universitate”, a continuat Băsescu.

Răspicat a vorbit despre corupţia din mediul academic: “Universitatea înseamnă verticalitate, corectitudine şi nu mită, furt sau minciună. Plagiatul practicat de unii studenţi, ca şi de unii profesori, cumpărarea lucrărilor de licenţă, mita pentru promovarea examenelor sunt practici care caracterizează o parte a universităţilor româneşti.

Elevul şi studentul învaţă uneori că plata şi nu învăţătura este soluţia obţinerii unei diplome. Plătim meditatori pentru a ajunge la liceu sau la facultate, plătim pentru a promova examene, plătim pentru a absolvi studiile. Această reţea de plată împiedică construirea unei adevărate ierarhii a valorilor. Cine refuză frauda şi corupţia la 18 ani, o va refuza şi la 38 de ani şi la 58 de ani”.

Iliescu devine elită pentru Tăriceanu

Călin Popescu Tăriceanu şi-a schimbat părerea despre senatorul Ion Iliescu, care, în ochii premierului este un reprezentant al elitei şi un bun profesionist. Prezent, ieri, la festivitatea de deschidere a noului an universitar, împreună cu fostul prim-ministru, Petre Roman, şi foştii şefi de stat Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, Tăriceanu i-a gâdilat la orgoliu pe primii doi, într-o istorisire pe care a făcut-o studenţilor: „Vreau să vă spun o poveste.

În anii ’80, când eram tânăr asistent la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, am participat la o conferinţă  în care era invitat şi domnul Iliescu, în calitate de preşedinte al Comitetul Naţional al Apelor. Nu vă ascund că profesorii mai bătrâni îşi dădeau coate şi spuneau «domle să vedem ce poveşti în legătură cu directivele de partid o să ascultăm?!». Ei bine, vreau să vă spun că eram şi eu curios, stăteam în spatele amfiteatrului şi ascultam.

Spre surpriza tuturor, a mea poate mai mult decât a profesorilor, am asistat la discursul unui inginer, care vorbea despre domeniul tehnic al apelor. Apoi, domnul profesor doctor inginer Petre Roman, care terminase lucrarea de doctorat şi care fusese promovat recent conferenţiar, ne-a făcut o prezentare despre tema pe care o abordase la lucrarea de doctorat. De ce v-am spus lucrurile acestea? Ca să înţelegeţi că şcoala politehnică, dincolo de capacitatea de a crea elite în domeniul tehnic, are inclusiv capacitatea de a crea elite în alte domenii cum ar fi cel social sau politic”.

Sursa: gandul.info

„Site-ul este administrat de catre universitate si conducerea sustine ca a decis accelerarea sistemului de postare pe Internet a declaratiilor de avere. Ele au fost depuse oricum, in termenul legal, la serviciul care se ocupa de salarizare si personal“, spune Catalin Popa, purtatorul de cuvint al Universitatii Tehnice.

Oprea interpreteaza legea

Rectorul de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iasi refuza si el sa-si faca publica averea. „Atita timp cit legea se refera la alta categorie decit cea a cadrelor didactice, este normal sa nu o fac publica. O am afisata pe site-ul Ministerului Finantelor, dar pe cel al universitatii nu voi pune nici o declaratie“, spune rectorul Oprea, care este nemultumit de hotarirea ministrului Educatiei, Mihail Hardau. „Statutul cadrului didactic are o lege clara, pe care ministrul nu o stie“, spune rectorul de la Iasi. In viziunea lui, daca un decan, de exemplu, vrea sa-l dea pe rector in judecata pentru ca i-a facut publica averea, „va asigur ca rectorul va pierde. Rectorii care si-au depus declaratiile nu au timp sa citeasca legea, iar juristii lor sint de zero lei“.

Declararea averilor, la urechea lui Tariceanu

Rectorul Universitatii din Craiova, Ion Vladimirescu, recunoaste ca nu a vrut pina acum sa-si faca publica averea. „La conferinta rectorilor care a avut loc la Pitesti, dar si la intilnirea de la Timisoara la care a venit si ministrul Educatiei impreuna cu premierul Tariceanu, colegii mei au pus problema declaratiilor de avere. Insa nimeni nu a dat nici un raspuns. De aceea am stat ca sa vad ce se intimpla“, spune rectorul Ion Vladimirescu, care s-a hotarit sa-si faca publica averea, impreuna cu toti cei care au functii de conducere. „Acum sint in proces de elaborare. Mai avem timp inca o luna, dupa ultimul comunicat al Ministerului Educatiei“, spune Vladimirescu.

Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti este in capul listei de la Ministerul Educatiei cu universitati care nu au raspuns la somatia facuta in luna aprilie. Insa Dan Stematiu, rectorul UTC, neaga acest lucru. „Le-am transmis raspunsul prin fax, iar declaratia mea de avere este afisata pe site-ul universitatii inca de acum o luna si jumatate“, spune rectorul.

Conducatorul Universitatii Tehnice detine doua terenuri intravilane si unul agricol, o casa, doua autoturisme, plus trei depozite bancare. Primul este in valoare de 720 de milioane de lei, al doilea de 64.000 de euro, iar al treilea de 61.000 de dolari, la care se adauga un cont de doar 42 de milioane de lei.

La rubrica venituri, rectorul Stematiu a trecut un cistig de 830 de milioane de lei, pe care le incaseaza de la universitate, plus inca 300 de milioane din consultanta si expertizele pentru diverse firme.

Ministerul, inselat cu formulare vechi

Unele universitati au reusit sa pacaleasca Ministerul Educatiei, completind formularele vechi pentru declaratiile de avere. Vlad Ulmanu, rectorul de la Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti, spune ca „sint formularele pe care ni le-a transmis ministerul ca trebuie sa le completam“. Rectorul Ulmanu a trecut in declaratie un teren intravilan, doua apartamente, un depozit bancar in valoare de 320 de milioane de lei, altul de 49.000 de euro si altul de 10.000 de dolari. Insa vechile formulare nu cer sa fie completate si veniturile incasate anual de conducatorul institutiei publice. „Cind o sa-mi ceara sa completez formularele noi, atunci o sa-mi completez si venitul“, spune rectorul Vlad Ulmanu de la Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti.

Sursa: infonews.ro

Traian Băsescu critică nivelul slab de pregătire al multor profesori
Acesta consideră că nivelul slab de pregătire al multor dascăli are urmări vizibile şi grave: există absolvenţi de liceu care nu ştiu să scrie corect.

“Unii merg în şomaj pentru că avem o calitate îndoielnică a unui procentaj important de cadre didactice, care nu au ce căuta să predea şi se vede după performanţele şi nereuşitele în viaţă ale copiilor. Ia vedeţi câţi copii care termină liceul scriu cu greşeli de ortografie şi ne lămurim care este calitatea educaţiei.. Deci este clar ca avem un important număr de dascăli, pe orice, pe toate nivelurile, care nu au ce cauta în învăţământ”, a declarat Băsescu.

Sursa: realitatea.net

Studenţii şi profesorii lor consideră că administratorii de cămin şi secretarele sunt cele mai corupte persoane din sistemul universitar românesc, iar lectorii şi asistenţii sunt cei mai integri. În universităţile de stat, dar şi în cele private, corupţia este răspândită foarte mult, cred trei sferturi dintre studenţi, însă doar jumătate dintre ei cred că există corupţie în universităţile sau în facultăţile în care studiază.

Mai mult de jumătate dintre studenţi – 55% – recunosc că le dau bani, cadouri sau protocoale profesorilor lor, de obicei pentru a obţine note mai mari sau pentru a trece un examen.

O treime dintre profesori – 34% – cred că există studenţi care dau o mică şpagă profesorilor, însă doar 7% dintre aceştia recunosc că au acceptat „atenţia” studenţilor. În principal, studenţii spun că li s-a cerut sau au dat bani pentru a obţine un loc în cămin, o notă mai bună la examen sau pentru a trece un examen.

Situaţii de corupţie există şi între profesori: 61% dintre ei spun că sarcinile de lucru sunt distribuite inechitabil, 59% spun că la concursurile pe post „se ştie” pentru cine este postul şi, cel mai adesea, nu se mai înscrie altcineva, iar 47% consideră că seminariile şi cursurile sunt distribuite inechitabil.

Un sfert dintre studenţii români habar nu au ce înseamnă o bursă Erasmus, iar 30% dintre cei care merg la o bursă în afară nu ştiu cum se echivalează creditele.

Cine sunt profesorii şi studenţii români?

54% dintre profesorii universitari sunt bărbaţi, iar 46% sunt femei. Cei mai mulţi dintre ei au între 30 şi 34 ani şi sunt urmaţi de cei care au între 35 şi 39 ani. Patru din zece profesori mai au cel puţin un loc de muncă în afara universităţii.

De asemenea, 81% dintre profesori cred despre studenţii lor că vin slab pregătiţi din liceu. Profesorii cred că este bine să termini o facultate pentru a reuşi în viaţă, dar studenţii cred că este bine să ai şi relaţii pentru a reuşi în viaţă, la terminarea facultăţii.

62% dintre studenţii români sunt fete şi doar 5-8% provin din mediul rural, marea majoritate fiind celibatari. Aproape un sfert dintre studenţi au un loc de muncă, la care petrec, în medie, 32 de ore pe săptămână.

Pentru viitor, aproape jumătate dintre studenţi vor să se stabilească în altă ţară şi să urmeze stagii de studii în afara ţării. Studenţii îşi aleg opţionalele la facultate pentru că pot obţine mai uşor creditele de care au nevoie  şi note mai mari. Ei ar vrea să fie evaluaţi printr-un singur examen, la sfârşitul semestrului.

În timp ce 70% dintre profesori consideră că învăţământul superior românesc este la fel de bun ca acela din Europa de Vest, doar 59% dintre studenţi au aceeaşi părere.

Cu toate acestea, doar 20% dintre români au studii superioare, iar populaţia este slab educată, în comparaţie cu media europeană. 40% dintre profesori consideră că universităţile nu se bucură de o autonomie universitară reală şi că Ministerul Educaţiei deţine încă un control prea mare asupra universităţilor.

Studiul „Sistemul universitar românesc – Opiniile cadrelor didactice şi ale studenţilor” a fost realizat de Fundaţia Soros România, în perioada 25 aprilie-8 mai şi a fost prezentat, ieri, presei. La cele două sondaje au răspuns 1.007 profesori şi 1.171 studenţi din mai multe universităţi. Intervievaţii nu şi-au scris numele pe chestionarele aplicate.

90% dintre studenţii de la universităţile de stat şi 80% dintre cei de la particular intenţionează să urmeze cursuri de master. Jumătate dintre masteranzi consideră că învaţă lucruri noi, însă la unele cursuri repetă materiile din cei trei ani de facultate. Studenţii consideră că doctoratul este considerat încă a fi destinat doar vârfurilor.

Sursa: gandul.info