Tot mai mulţi români nu mai au bani pentru plata ratelor la credite, iar sumele datorate băncilor cresc cu fiecare lună. Restanţa medie a românului rău-platnic, cu credite la bănci, a ajuns la 643 de euro în luna martie, echivalentul a două salarii medii nete pe economie, potrivit datelor băncii centrale. Faţă de finele anului trecut, cifrele au crescut îngrijorător iar restanţa medie (la creditele populaţiei), mai mare de 30 de zile, s-a mărit cu 96 de euro, de la 547 de euro – adică un salariu şi jumătate. În cele trei luni, însă, şi numărul restanţierilor a crescut cu peste 61.000. Astfel, până în luna martie, la nivelul întregului sistem bancar existau aproximativ 511.200 de persoane fizice într-o asemenea situaţie, suma neîncasată de bănci fiind de 1,39 miliarde de lei (echivalentul a 328 milioane de euro). Peste 80% din această sumă, adică 1,13 miliarde de lei, sunt restanţe de peste 90 de zile, perioadă după care banca începe executarea silită. Dacă se face raportarea la luna martie a anului trecut, totalul restanţelor mai vechi de 30 de zile este de 2,2 ori mai mare, iar cele de peste 90 de zile s-au mărit de 2,6 ori.

Analiştii consultaţi de Gândul sunt de părere că cifrele nu sunt în măsură să afecteze stabilitatea sistemului bancar, chiar dacă valoarea restanţelor s-a mărit în primul trimestru.

Creditele în lei, cel mai greu de plătit

Cele mai mari restanţe s-au acumulat în cazul creditelor în lei, valoarea datoriilor mai mari de 30 de zile fiind de 974,7 milioane de lei (aproximativ 230,16 milioane de euro), cu 32% mai mari faţă de sfârşitul anului 2008.

Pe poziţia următoare se află creditele în euro, cu restanţe care totalizează 381,2 milioane de lei (90 milioane de euro), în creştere cu 68% comparativ cu decembrie 2008.

Urmează împrumuturile în alte monede, în special în franci elveţieni, cu restanţe de 32,4 milioane de lei (7,65 milioane de euro), care s-au mărit cu 68% în intervalul analizat, mai arată datele băncii centrale.

În schimb, creditele în dolari au atras cele mai puţine întârzieri la plată, totalul restanţelor în această monedă fiind de 4,1 milioane de lei (în jur de 975.000 de euro). (S.S.)

Info plus:

Restanţierii s-au împuţinat faţă de februarie

Deşi restanţele mai mari de 30 de zile au urcat cu 5% în martie faţă de luna anterioară, datele Băncii Naţionale a României arată scăderea cu 0,8% a numărului de restanţieri persoane fizice faţă de februarie. Aceeaşi reducere, şi în cazul numărului de restanţe.

Sursa: gandul.info

Datoriile acestora se ridica la 2,2 milioane de lei. Din suma totală datorata s-a recuperat in primul trimestru al acestui an aproape 830.000 de lei, prin executarea silita. restanţierilor.

„Datoriile debitorilor au o vechime de cativa ani, iar angajatii CJAS le-au depistat in timpul verificarilor periodice pe care le fac in listele cu toate persoanele fizice autorizate din judet”, a explicat Victor Dumitrascu, presedintele Case Judetene de Asigurari de Sanatate Timis.

Sursa: agenda.ro

60 de zile, durata maximă de întârziere

Analizarea şi aprobarea solicitărilor se realizează în baza unor proceduri interne de risc, astfel că „întârziaţii“ trebuie să respecte anumite condiţii, în conformitate cu politica de creditare a băncii, influenţată şi de firma de asigurări a unităţii bancare. Aceste criterii vizează, în funcţie de bancă, vechimea restanţei, suma restantă şi motivaţia pentru restanţele înregistrate.
„Raiffeisen Bank nu finanţează rău-platnicii. Poate însă să crediteze clienţi ce au avut întârzieri, dar nu mai mari de 60 de zile“, au declarat surse oficiale din Raiffeisen Bank Craiova. Potrivit acestora, în cazul celor care depăşesc cele 60 de zile, cererea este respinsă din start, la pre-scoring. Afirmaţia este susţinută şi de alţi bancheri. „Se acceptă o întârziere de maximum 60 de zile (cumulate), indiferent de sumă“, au spus surse din Credit Europe Bank Craiova.
Restricţia de timp este, potrivit reprezentanţilor băncilor comerciale, o măsură de protecţie. „Este o măsură de protecţie atât a băncii (pentru a avea un portofoliu sănătos), cât şi a clienţilor pentru că există o mare tentaţie de a se îndatora peste măsură considerând că se descurcă“, au explica surse oficiale din Raiffeisen Bank Craiova.

Întârzierile trebuie justificate

Alt criteriu luat în considerare când vine vorba de creditarea persoanelor luate în evidenţă cu întârzieri la plata ratelor este şi frecvenţa restanţelor, care reliefează dacă vorbim de întâmplare sau de un comportament repetitiv.
„Mesajul general este că nu credităm persoane care au avut înârzieri la plata ratelor, însă facem anumite concesii pentru cazuri accidentale. Acceptăm întârzieri de maximum 60 de zile, însă trebuie să fie bine justificate cu acte – clientul a fost bolnav, a intrat în BC din cauza unor erori de operare sau a unui comision de care n-a ştiut“, au afirmat surse oficiale din BRD Group Craiova.
În multe cazuri, clienţii respectivi trebuie însă să fie fără grad de risc curent (să nu figureze cu restanţe la credite curente).
Potrivit surselor oficiale din BRD, dacă întârzierea apare pe istoric (din anii precedenţi) şi a fost înregistrată la o altă bancă comercială, clientul trebuie să aducă o adresă de la banca respectivă din care să reiese că respectivul credit a fost lichidat.

„Persoanele care prezintă risc plătesc mai mult“

Potrivit bancherilor, având în vedere faptul că treptat-treptat segmentul clienţilor eligibili se îngustează, nu este exclus ca în perioada următoare instituţiile financiar-bancare să-şi revizuiască atitudinea faţă de rău-platnici.
„Vor apărea şi bănci care-i creditează şi pe clienţii neeligibili, dar la preţuri mari. Calitatea de bun platnic se repercutează asupra costurilor, astfel că persoanele care prezintă risc plătesc mai mult“, au explicat surse oficiale din Credit Europe Bank Craiova.

Majoritatea băncilor creditează întârziaţii

Potrivit www.finzoom.ro, lista băncilor comerciale care creditează persoanele cu întârzieri la plata ratelor este mare şi include, printre altele, ABN Amro, Banca Românească, Banca Transilvania, BRD, Credit Europe Bank, Libra Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, Volksbank.

Sursa: gds.ro
]]> http://nongrata.ro/2009/06/rau-platnicii-se-pot-imprumuta/feed/ 1 http://nongrata.ro/2009/06/firmele-romanesti-cele-mai-rau-platnice/ http://nongrata.ro/2009/06/firmele-romanesti-cele-mai-rau-platnice/#comments Wed, 03 Jun 2009 10:09:56 +0000 admin http://nongrata.ro/?p=154 TUDIU. Firmele din România sunt cele mai neserioase atunci când vine vremea să-şi achite facturile, se arată într-un studiu al companiei de asigurări comerciale şi de credite Atradius, citat de cotidianul german de afaceri „Handelsblatt“.

Potrivit acestuia, 43% dintre firmele intervievate au spus că românii nu se ţin de cuvânt şi nici nu respectă termenele atunci când vine vremea plăţilor. Doar 23% dintre respondenţi s-au arătat mulţumiţi de colaborări. Pe locul doi în topul neserioşilor – indicaţi de 27% dintre companii – se află partenerii polonezi, în timp

ce austriecii şi cehii sunt arătaţi drept cei mai parolişti şi bun-platnici.

La studiu au participat 1.200 de companii, care au răspuns la întrebări în funcţie de experienţele lor din ultimele şase luni. România continuă însă să fie o regiune atractivă pentru investitori, afirmă jurnaliştii de la „Handelsblatt“, dând drept exemplu recenta relocare a fabricii Nokia de la Bochum la Jucu.

Sursa: evz.ro

5,9 milioane de români sunt datori la bănci. Dintre aceştia, mai bine de 350 de mii figurează la Biroul de Credit pe lista rău-platnicilor. Iar numărul acestora ar putea să crească şi mai mult în condiţiile în care aprecierea euro a dus la creşterea ratelor lunare cu mai bine de 15% în ultimele luni. Totuşi, în goana lor după clienţi, băncile nu mai ţin cont nici de sfaturile băncii centrale (care cer multă atenţie când vine vorba de creditare), nici de statisticile oficiale referitoare la restanţieri, care se schimbă de la o lună la alta.

Astfel că a apărut un nou produs bancar, “creditul pentru rău-platnici”. Acesta a fost lansat de curând de Citifinancial: “Acum oferim împrumuturi şi celor aflaţi în Biroul de Credite!”. La prima vedere pare o adevărată mană cerească: se cer puţine documente, o carte de muncă sau un cupon de pensie, un venit lunar net cât jumătate din minimul pe economie şi se aprobă repede. Ceea ce nu trebuie omis este că dobânda finală poate ajunge şi la 50%. Banca îşi informează din prima clienţii că nu ţine cont de statutul lor de rău-platnici şi că eforturile autorităţilor de a stopa creditele acordate celor care nu-şi plătesc ratele sunt egale cu zero.

Aceasta nu este însă o premieră pe piaţa bancară românească: mai sunt şi alte bănci care ignoră câteodată datele Biroului de Credit. Spre exemplu, CEC sau BCR recunosc că mai închid ochii când vine vorba de datoriile clienţilor, însă numai în anumite condiţii.

De la reprezentanţii Citifinancial am aflat că pot lua un credit de nevoi toate acele persoane care „nu au înregistrat întârzieri la Biroul de Credit în ultimele 3 luni”. Suma maximă care poate fi obţinută este de aproape jumătate de miliard de lei vechi. Cât priveşte dobânda percepută pentru creditele acordate persoanelor fizice, aceasta variază între 8,8% şi 34,49%, fiind de cel puţin două ori mai mare decât dobânzile percepute de restul băncilor de pe piaţă pentru creditele de nevoi personale acordate în lei. Dacă adăugăm şi comisioanele şi taxele de acordare, dobânda anuală efectivă se poate apropia binişor de 45-50%. Aceasta creşte direct proporţional cu datoriile solicitantului.

Şi alte bănci mai închid ochii la datoriile clienţilor

Şi CEC acordă împrumuturi, însă numai după ce se analizează temeinic dosarul solicitantului şi dacă acesta se încadrează într-un anumit scoring. „Se analizează bine dosarul, iar dacă nu e vorba de o sumă foarte mare şi o perioadă îndelungată, persoanele care figurează cu datorii la Biroul de Credit pot lua credite”, au precizat surse din cadrul băncii.

La rândul său, BCR acordă credite şi acelor solicitanţi care figurează cu restanţe de până în 100 de lei şi mai vechi de 90 de zile, fără a solicita garanţii suplimentare. În cazul înregistrării de restanţe cu valori mai mari şi mai vechi de 90 zile, este posibilă creditarea solicitantului, cu condiţia prezentării de garanţii reale solide.

BNR nu se bagă

Potrivit reprezentanţilor BNR, decizia de a acorda sau nu credite persoanelor aflate în baza de date a Biroului de Credit aparţine fiecărei bănci, acestea putând apela la companii care să accepte să încheie asigurări care să acopere riscul de neplată sau chiar să perceapă acestor persoane dobânzi mai mari. În plus, instituţiile bancare sunt obligate să-şi constituie fonduri pentru întreaga perioadă de creditare cu scopul acoperirii riscurilor şi al pierderilor datorate neonorării la scadenţă a datoriilor debitorilor. „Fiecare bancă e liberă să facă acest lucru, dar acesta este un credit care poate crea probleme pe parcurs, ceea ce înseamnă că trebuie să facă provizioane mai mari”, a precizat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.

Info plus:

350.000 de români rău-platnici figurează deja pe lista neagră a Biroului de Credit

Sursa: gandul.info

“Am intarziat o luna cu plata ratei la credit, dar dupa aceea am achitat integral tot creditul”, este scuza de rigoare a oricarui client bancar gasit inregistrat cu restante intre una din cele doua baze de date. Partea proasta este ca nu totdeauna raspunsurile clientilor sunt de buna credinta.

De multe ori, restantele gasite de banci la una din cele doua institutii ascund o datorie neplatita. Cum este posibil ca aceasta datorie sa apara, totusi, ca achitata? Simplu. Datorita faptului ca ea chiar a fost achitata, dar nu de debitor, ci de societatea de asigurari cu care banca are incheiat contractul de risc financiar de neplata. Din acest moment, clientul apare ca debitor la societatea de asigurari si nu in sistemul bancar.

Publicitate pe acest site
La ora actuala, un singur asigurator raporteaza aceste date la Biroul de Credit, dupa cum declara directorul general al acestuia, serban Epure. In momentul in care toate societatile de asigurari vor raporta sumele platite catre banci in contul debitorilor, institutiile de credit vor avea intr-adevar o oglinda completa a potentialilor clienti.

Faptul ca la ora actuala nu se stie exact cum a fost lichidata restanta inregistrata fie la CRB, fie la Biroul de Credit, ii determina pe bancheri sa se gandeasca la un numar mult mai mare de clienti cu probleme decat apar acum in statistici. Ar fi suficient ca BCR Asigurari, Asiban, Omniasig, Allianz tiriac si Unita sa transmita aceste date catre Biroul de Credit pentru ca bancile sa aiba o imagine de ansamblu asupra debitorilor cu probleme.

Sursa: wall-street.ro